Cum s-ar putea schimba rețele de socializare, în viitor: butoanele care ar face diferența dintre știrile false și adevăr
Poate fi destul de greu să îți dau seama în ce să ai încredere în această perioadă. Odată cu răspândirea știrilor false și a dezinformării pe rețelele de socializare, s-ar putea să te simți un pic confuz pe internet.
Un nou studiu experimental a arătat că adăugarea unui buton de „încredere” sau/și „neîncredere”, alături de butonul de „like” existent, ar putea fi un pas important în combaterea postărilor inexacte sau totalmente false.
„În ultimii câțiva ani, răspândirea dezinformării sau a știrilor false a crescut vertiginos, contribuind la polarizarea sferei politice și afectând convingerile oamenilor cu privire la orice, de la siguranța vaccinurilor, la schimbările climatice și la toleranța diversității”, a declarat profesorul Tali Sharot.
„Am conceput o modalitate simplă de a stimula încrederea, ceea ce am constatat că a dus la o reducere substanțială a cantității de informații eronate care au fost partajate”, s-a menționat, de asemenea.
La ce concluzie au ajuns cercetătorii
Într-un studiu anterior, profesorul Sharot și colegii săi au descoperit că oamenii sunt mai predispuși să împărtășească informațiile pe care le-au văzut deja, sugerând că repetarea dezinformării este, în general, privită ca un semn al acurateței acesteia.
În concluzie, în acest ultim studiu, echipa a încercat să testeze modalități potențiale de a combate fenomenul deosebit de periculos numit fake news.
Ei au examinat o platformă de social media simulată, utilizată de 951 de participanți, în șase experimente. Platforma a funcționat ca majoritatea platformelor obișnuite, pe care le cunoști deja: Facebook, Instagram, etc.
Platforma fictivă le-a permis utilizatorilor să partajeze articole din ziarele online, dintre care doar jumătate erau exacte, la care ceilalți utilizatori puteau răspunde cu reacțiile obișnuite de „îmi place” sau „nu-mi place”, precum și opțiunea de a republica conținutul.
În unele versiuni ale experimentului, utilizatorii au avut parte și de butoanele „încredere” și „neîncredere”.
Rezultatele au arătat că structura de stimulente a funcționat bine, deoarece oamenii s-au bazat mai mult pe butoanele de încredere/neîncredere decât pe cele obișnuite de like/dislike.